i-logica justițiarului printre e-fluvii de compasiune… transcenderea legii dualității prin raportare la „logica” iubirii - „toți sub același cer...”

Educatorul conștient are un nivel înalt de maturizare al propriului Ego. Nemaifiind „dependent” de idei, lucruri, situații si persoane.

În acest context nu ar avea de ce să se poziționeze ca și justitiar, ci adoptă o poziție mult mai înaltă vibrațional în acțiunile sale de modelare a unor grupuri din ce în ce mai mari și implicit a societății.

Pentru că, în ciuda puterii pe care o deține, hotărăște a o folosi nu pentru a „pedepsi” ci pentru a vindeca și construi. Transcende nivelul „pedepsei” ca limitare egotică de manifestare a rolului său educator.

Read more

a face „ceea ce trebuie” chiar și atunci când „nu știi că ești privit…” utilizarea exagerată a mecanismelor de apărare...

Indiferent de nivelul de maturizare egotică, fiecare dintre noi, ne dorim binele. Garantat 100%. Atât pentru noi cât și pentru cei dragi, foarte rar pentru persoane străine… Dealtfel, tot ceea ce facem este evident, doar spre „binele” nostru. 🙂 (evident „binele și răul” văzute din perspectiva lumească) Și…, în caz că prisosește, îl „dăruim” cu larghețe și celorlalți… (într-o mărinimie demonstrativă) Trist, dar adevărat…

Read more

si dăi… si luptă… neicusorule :) de sub corola-ți de petale...

Este aspectul ce irosește zi de zi, majoritatea energiei vitale a corpurilor în cârca cărora stă cocoțat. 🙂

Apără cu ardoare, de teama anihilării sale totale, cel puțin unul dintre rolurile pe care le jucăm zilnic și cu care se identifică, din dorința de a da sens existenței noastre. Identificare în lipsa căreia, Ego-ul nostru s-ar simți pierdut… În acest fel fiind incapabili a ne dezidentifica, incapabili a vedea dincolo de „jocul” acestuia, de a ne vedea din perspectiva posibilitatilor multiple ce ni se deschid…

Read more

tot ce nu e ca noi… îi lipsește o doagă… :) abordări egotice... de grup

Herghelia de călăreți „apocaliptici” – alias „inconștientul colectiv” – traversează de milenii planeta în lung și-n lat, iar zgomotul asurzitor al tropotelor ne ține blocați în tăvlugul său, înfricoșați la fiecare apariție a sa, fără a înțelege că putem scăpa de el doar atunci când nu-i vom mai acorda atenție… Este singura cale pentru a nu-i mai alimenta energiile, ajutându-l să-și descarce bateriile odată pentru totdeauna… și a oferi o șansă conștientului colectiv de a ne primeni cu mantia-i albă, frumusețea asta de planetă albastră… 🙂

Read more

frica…? nimic mai mult decât o opțiune… secretul luării in stăpânire...

Frica va fi asociata intotdeauna cu teama de anihilare. Iar cel care se teme pentru propria disparitie este Ego-ul, nu Fiinta. Suflul vital al Fiintei lipsita de Ego este imuabil ghidat de catre Sine. Insa, chiar daca amenintarile aspectelor umbrei, ale necunoscutului de care ne temem, pot fi uneori foarte reale, FRICA va fi intotdeauna optionala.

Read more

pârghii ale conștientizării calitatea de „leader”

(…) pleiade de oameni frumoși au crezut în visul lor. Vis căruia i s-au dedicat și pentru care au muncit enorm, slefuindu-și abilitățile și tehnicile de exprimare în ceea ce fac, respectiv modul de a-și comunica mesajul.
Nu pot fi săriți pași în evoluție. Pot fi însă asimilați mai rapid pe măsură ce sunt acumulate informații din domenii multiple, corelate creativ și create legături pe măsura insight-urilor, inovând și dăruind o perspectivă efervescentă asupra lumii înconjurătoare.

Read more